Haüynul

 

Cristal de haüyn în lavă bazaltică din Italia

René-Just Haüy

Haüynul -formulă chimică: Na3Ca(Si3Al3)O12(SO4)- a fost descris pentru prima dată în anul 1807, pe baza unor mostre aduse de pe muntele Somma (aproape de foarte renumitul vulcan Vezuviu) din Italia. A fost numit după renumitul cristalograf francez René-Just Haüy. Acesta face parte din clasa tectosilicaților, mai exact grupul sodalitului. Haüynul se cristalizează în sistemul izometric (sau monoclinic) de cristalizare, iar cristalele acestuia au o atrăgătoare culoare albastru-electric, motivul pentru care acesta este atât de căutat de către colecționari. Mai rar însă are culoare maro, galben, gri, verde, roșu sau chiar și alb.
Duritatea haüynului este de 5 sau 6 pe scara Mohs și densitatea de 2,44 până la 2,50 g/cm3.
Spărtura acestui mineral este concoidală, clivajul perfect iar luciul gras sau sticlos.
În lumină UV, haüynul poate apărea portocaliu sau galben.
Haüynul se formează de obicei în lave bazaltice, dar poate apărea și în lapilii.
Acesta se găsește în următoarele locuri: Pauliberg și Stradner Kogel (Austria), Beringen SH și Reiat în cantonul Schaffhausen (Elveția), Badakhshan (Afghanistan), Armenia, insula Tasmania, (Australia), Itaju Colonia în statul brazilian de Bahia, Sumaco și Pan de Azucar (Ecuador), provincia Napo, Nunavut și Quebec (Canada), Auvergne si Rhône-Alpes (Franța), Tahiti (aici apare în lapilii), Kangerlussuaq (Groenlanda), mai multe regiuni din Italia, nordul  Rusiei,  Dalarna și Uppland (Suedia), Insulele Canare și Catalonia (Spania), precum și în mai multe state din SUA.
Referință: http://translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=de&tl=ro&u=http%3A%2F%2Fde.wikipedia.org%2Fwiki%2FHa%C3%BCyn